VLAD MERCORI revine în atenție cu o nouă investigație în spațiul online, după ce a documentat mai multe cazuri din zona politică și administrativă, de această dată vizând comune din România unde cheltuielile cu indemnizațiile de handicap par să fi explodat.
Prima localitate analizată este comuna Ștefan cel Mare, din județul Olt, administrată de primarul Măgureanu Viorel Marius, ales pe listele PNL. Aici trăiesc 1.499 de persoane, însă primăria virează anual 5.258.852 de lei pentru indemnizații destinate persoanelor cu handicap. Vorbim de aproape 1 milion de euro, sumă care ajunge să reprezinte în jur de 60% din bugetul total al comunei.
Din datele prezentate reiese că sumele acordate ca ajutoare diferă în funcție de gradul de handicap: de la 450 de lei pentru handicap grav până la 1.163 de lei pentru cei cu deficiențe de vedere. Dacă se ia drept reper o medie de aproximativ 600 de lei pe beneficiar, rezultă că în Ștefan cel Mare ar figura în jur de 730 de persoane care încasează astfel de indemnizații. Practic, aproape unul din doi locuitori ai comunei apare ca persoană cu dizabilități în evidențele oficiale.
O asemenea proporție ridicată stârnește suspiciuni privind modul în care au fost stabilite și justificate încadrările în grad de handicap. Fără a fi formulate acuzații directe, analiza subliniază că asemenea cifre sunt greu de pus pe seama unei situații medicale sau sociale obișnuite. Faptul că un număr atât de mare de persoane cu handicap este concentrat într-o singură comună rurală pare, cel puțin din punct de vedere statistic, ieșit din tipare.
Investigația nu se limitează însă la comuna din județul Olt. În clasamentul național al comunelor unde ponderea indemnizațiilor de handicap în bugetul local este cea mai mare, următoarele trei poziții sunt ocupate exclusiv de localități din Caraș-Severin. În toate aceste cazuri, mai mult de jumătate din bani se duc către astfel de plăți sociale, fapt care alimentează noi suspiciuni legate de modul de emitere a certificatelor de handicap în județ.
Comuna Șopotu Nou, din Caraș-Severin, cu o populație de 896 de locuitori, depășește chiar nivelul de cheltuieli din Ștefan cel Mare: 5.392.053 de lei pe an pentru indemnizații de handicap. Dacă este aplicată aceeași medie de 600 de lei pe beneficiar, rezultă, la nivel pur statistic, că aproape întreaga populație ar trebui să fie încadrată cu un anumit grad de handicap. În plus, la ultimele alegeri locale, prezența la urne a fost de 76%, detaliu care face situația și mai greu de explicat.
Ideea că un procent atât de ridicat dintre locuitori ar fi, teoretic, persoane cu dizabilități, dar în același timp se înregistrează o participare masivă la vot, accentuează bănuielile de abuz sau de încadrare formală în grade de handicap. În analiză se precizează că handicapul nu înseamnă automat imobilizare sau imposibilitate de deplasare, însă diferența evidentă dintre cifre și ceea ce ar fi de așteptat într-o comună rurală nu poate fi trecută cu vederea.
Lista continuă cu alte două comune din același județ. Dalboșeț, unde locuiesc 1.364 de persoane, direcționează aproximativ 1,2 milioane de euro pe an pentru indemnizațiile de handicap. La Lăpușnicel, tot în Caraș-Severin, pentru 770 de locuitori se alocă circa 600.000 de euro anual în același scop. Și aici, ponderea acestor sume în bugetele locale este una extrem de ridicată.
Analiza mai arată că, dacă se iau primele 25 de comune din țară ordonate după procentul cheltuielilor cu indemnizațiile de handicap în buget, se regăsesc încă aproximativ trei localități din județul Caraș-Severin. Concentrarea acestor situații într-un singur județ ridică semne de întrebare legate de posibile rețele locale care ar facilita obținerea certificatelor de handicap sau de absența unor verificări ferme din partea autorităților.
În contextul acestor date, Vlad Mercori a cerut oficial un punct de vedere de la ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole. Ministrul a admis că informațiile prezentate i se par cel puțin suspecte și a anunțat trimiterea Corpului de Control în comunele indicate, pentru a verifica modul de acordare și de plată a indemnizațiilor de handicap.
Verificările dispuse ar trebui să stabilească dacă numărul foarte mare de persoane cu handicap din aceste comunități reflectă o realitate medicală și socială sau dacă există probleme grave în sistemul de evaluare și în acordarea drepturilor. Concluziile anchetei ministeriale sunt așteptate pentru a lămuri dacă sumele uriașe cheltuite sunt justificate de o nevoie socială reală sau dacă ascund posibile abuzuri și complicități la nivel local.
